Câmpulungul - un oraş nici prea mare, dar nici tocmai mic, numărat cu cele mai vechi oraşe din ţară. Câmpulungul de Muscel s-a conturat, de la bun început, sub semnul privilegiului. Privilegiul de a fi bine aşezat, dublat de cel dobândit de oamenii săi, a atras, cu timpul, şi altele asemenea. Aici s-au tipărit cărţi, încă din zorii tiparului românesc, aici au fost şcoli bune şi la îndemână, care au dat de-a lungul timpului mari figuri. Alături de călători vestiţi, cum au fost Paul din Alep, spre exemplu, fiii obştii au menţionat constant în scrierile lor această aşezare, făcând din acest oraş, după ştiinţa noastră, unul dintre cele mai bine documentate oraşe din Ţara Românească. Câmpulung Muscel a fost martor al multor scene tensionate din istoria românilor, dar a oferit şi timpul de răgaz şi refacere pentru feţe subţiri. Şi poate nu în ultimul rând, acest câmp lung, oferit cu prisosinţă Râului Târgului, s-a remarcat printr-o constantă preocupare a locuitorilor săi pentru o bună gospodărire a urbei lor natale. Declarat staţiune climatică prin Decretul regal nr. 411 din 10 februarie 1925, Câmpulungul Muscelului concurează până astăzi, din punct de vedere turistic, cu Branul.

Datorită capitalului natural de care dispune municipiul Câmpulung oferă numeroase posibilităţi pentru practicarea turismului cultural şi a turismului de agrement. Pentru amatorii de turism montan, Câmpulungul este punctul de plecare către o serie de zone cu potenţial turistic ridicat. De aici se poate ajunge pe trei masive muntoase: masivul Iezer-Păpuşa, masivul Piatra Craiului şi masivul Leaota. Pe lângă frumuseţea traseelor, masivele reprezintă puncte de atracţie şi datorită lacului Iezer, lac de natură vulcanică, Cheilor Dâmbovicioarei cu pereţi verticali pentru practicarea alpinismului şi peşteri; flora şi fauna din zonă sunt, de asemena, deosebite: garofiţa Pietrei Craiului roz, garofiţa albă, floarea-de-colţ, papucul doamnei, genţiana, capra neagră, fiind specii protejate prin lege.